Tratativele de la Arad din 13-15 noiembrie 1918 și deschiderea drumului spre unire

Organismul politico-administrativ al națiunii române din Transilvania – Consiliul Național Român Central – constituit la Budapesta în 30 octombrie și mutat la Arad în 2 noiembrie 1918 purcede imediat la coagularea energiilor naționale. La 8 noiembrie 1918, reapărea ziarul ”Românul”, cuprinzând și proclamația ”Către Națiunea Română”. Citește mai mult

Ștefan Cicio Pop: o viață dedicată idealului național

Născut în localitatea Șigău, județul Cluj, în 1865, Ștefan Cicio Pop a urmat școlile primare în orașul Dej, studiile liceale la Sibiu, pentru ca mai apoi să urmeze cursurile universitare la Budapesta și Viena, în domeniul științelor juridice. Consacrarea academică a obținut-o în 1891, când și-a susținut doctoratul în drept. După aceea, se stabilește la Arad, dedicându-se profesiei de avocat. Citește mai mult

31 octombrie – la Timișoara, inimile bat românește

În 31 octombrie 1918, la Timișoara are loc o mare manifestație, în care locuitorii urbei cer înlăturarea guvernului şi încetarea războiului. Evenimentul îi motivează pe români să se organizeze (căci Banatul era dorit și de Ungaria sau Serbia), așa că, în salonul restaurantului „Kronprintz”, ia ființă în aceeași zi Consiliul Militar Naţional Român din Timişoara, sub preşedinţia avocatului Aurel Cosma.

Organizația se declară subordonată Consiliului Român Central şi a Gărzii Naţionale, cu sediul la Arad, decide pentru a doua zi constituirea Sfatului Poporului din Banat și dă replica așa-zisei Republici Bănățene prin care maghiarii încercau să salveze status-quo-ul – Aurel Cosma îi spune liderului acestora, Otto Roth: „Aspiraţiunile neamului nostru ne îndrumă să urmăm altă cale!”. Citește mai mult

Poetul la război

George Topîrceanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Perpessicius, Hortenia Papadat Bengescu, Ion Grămadă – în Primul Război Mondial scriitorii și poeții români au participat direct la lupte, pentru că au crezut sincer că ”A fi patriot nu e un merit, ci o datorie!” Citatul îi aparține poetului George Topârceanu, care a fost combatant pe frontul de Sud și a căzut prizonier la bulgari, încercări grele pe care le-a descris în trei volume de memorii: ”Amintiri din luptele de la Turtucaia” (1918), ”În gheara lor” (1920) și ”Pirin Planina” (1936).
A fost mobilizat în 1913 și a participat activ la campania din Bulgaria (al doilea Război Balcanic) din acel an, apoi și în Primul Război Mondial, în 1916, ca sergent într-un regiment de artilerie grea. După luptele de la Turtucaia este capturat de bulgari ca prizonier, fiind eliberat de-abia în 1918. Citește mai mult

Regina-soldat

În 29 octombrie sărbătorim și ziua de naștere a Reginei Maria a României: s-a născut în 29 octombrie 1875, în Marea Britanie, sub numele de Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg şi Gotha , prima fiică a principelui Alfred al Marii Britanii, principe de Saxa-Cobur-Gotha şi duce de Edinburg, şi a ducesei Maria Alexandrovna a Rusiei, unica fiică a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei – precum și nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii. Citește mai mult

Teljes elszakadás!

Ziua de azi, 29 octombrie, a avut în 1918 o dublă semnificație, o dată după calendarul pe stil vechi (iulian) și a doua oară pe cel nou (gregorian, introdus în Regatul României în 1919).

Pe 29 octombrie 1918 (stil nou, 16 după vechi), Partidul Național Român și Partidul Socialist Democrat au constituit Consiliul Naţional Român Central, un organ reprezentativ al tuturor românilor din cuprinsul monarhiei dualiste (Austro-Ungaria). Consiliul era compus din şase membri ai PNR (Teodor Mihaly, Ştefan Cicio Pop, Vasile Goldiş, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Vlad şi Iuliu Maniu) şi şase ai PSD (Tiron Albani, Ion Flueraş, Iosif Jumanca, Enea Grapini, Bazil Surdu şi Iosif Renoiu), sub preşedinţia lui Ştefan Cicio Pop. Citește mai mult

Un ”Părinte al Patriei”: Vasile Goldiș

Ca și în alte cazuri de înaintași iluștri pe care i-a dat națiunea română și în cazul arădeanului Vasile Goldiș obârșia – s-a născut într-o familie de preoți – își va pune amprenta asupra traiectoriei intelectuale și politice. Credința sa că viitoarea Europă, ieșită din primul război mondial, va trebui să fie fundamentată pe valori creștine își are explicația în cele de mai sus. Citește mai mult

Taica Burtălău

”Sunteţi mai român decât românii!”, i-a reproșat în 1917 şeful Marelui Cartier General rus, V.I. Gurko, generalului francez Berthelot – și această replică îl caracterizează cel mai bine pe ”Taica Burtălău”, așa cum îl denumeau cu afecțiune soldații români din tranșee.
Ostași români despre care Henri M. Berthelot remarca, prin intermediul unui raport adresat superiorilor săi de la Paris, că ‘‘soldatul este bun, foarte puternic, foarte rezistent, mărşăluitor, nu se plânge niciodată. Românului nu îi este frică de gloanţe. Atacă plin de vitejie în profida mitralierelor şi salvei de focuri a inamicului, cât despre ofiţeri, cu câteva excepţii au dat dovadă de curaj şi devotament, mai ales ofiţerii militari”.
Dar cine este acest general Berthelot? Și ce a făcut el pentru România? Citește mai mult

Ce vrem?

Ce vrem?

Vrem: să rămânem Români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești.

Nu mai vrem: să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin, ci în schimbul jertfelor de sânge aduse în acest război – jertfe mai dureroase decât ale altor popoare,

Pretindem: ca împreună cu frații noștri din Transilvania și Ungaria, cu care ne găsim în aceeași situație, să ne plăsmuim viitorul, care ne convine nouă, în cadrul românismului. Citește mai mult

De ce a fost înfrântă armata română în 1916?

O privire pe harta Europei în anul 1916 explică situația României în acel an și motivațiile intrării în război – care au fost militare, nu neapărat politice.

Citește mai mult