Ce vrem?

Ce vrem?

Vrem: să rămânem Români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești.

Nu mai vrem: să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin, ci în schimbul jertfelor de sânge aduse în acest război – jertfe mai dureroase decât ale altor popoare,

Pretindem: ca împreună cu frații noștri din Transilvania și Ungaria, cu care ne găsim în aceeași situație, să ne plăsmuim viitorul, care ne convine nouă, în cadrul românismului. Citește mai mult

De ce a fost înfrântă armata română în 1916?

O privire pe harta Europei în anul 1916 explică situația României în acel an și motivațiile intrării în război – care au fost militare, nu neapărat politice.

Citește mai mult

18 octombrie 1918 – Vaida-Voievod cere libertate pentru Ardeal!

În 18 octombrie 1918, deputatul român Alexandru Vaida-Voevod, viitorul prim ardelean care să conducă un guvern român, a ținut în Parlamentul Ungariei un discurs istoric în care a cerut desprinderea Transilvaniei de Regatul Ungariei. Proclamația fusese scrisă de Vasile Goldiș la Oradea și i-a șocat pe deputații maghiari, pentru că cerea nici mai mult, nici mai puțin decât libertatea națiunii române din Ardeal.

Sunteți curioși cum a decurs dezbaterea? Haideți să citim stenograma, atunci! Citește mai mult

16 octombrie 1916 – y viennent les Français!

Pentru România încleştată în grelele încercări ale Primului Război Mondial, inimile au bătut cu emoţie, îngrijorare şi entuziasm nu doar la Bucureşti sau Iaşi, dar şi la Paris. De ce? Citește mai mult

15 octombrie – ziua încoronării României Mari

În data de 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, coroanele regale aşezate pe creştetul Regelui Întregitor, Ferdinand, şi a Reginei Maria au fost pentru prima dată nu doar ale Regatului României, ci ale României Mari!

Aniversăm astăzi acea dată istorică, încoronarea monarhilor Ferdinand şi Maria drept Regi ai României Mari, şi urăm cu mândrie:

La mulţi ani, Românie încoronată, la mulţi ani, Alba Iulia!

Mai multe puteţi citi în ziarul alba-iulian cu nume istoric, „Unirea”, aici: link

”Treceți batalioane române Carpații” sub urmărirea spionajului german în 1917

La 17 septembrie 1917 o notă secretă a comandaturii germane din Constanța cerea confiscarea caietelor elevilor de la școala din strada Gr. G. Cantacuzino. Caietele conțineau o poezie considerată propagandă împotriva Austro-Ungariei – sub titlul ”Ardealul” aceste versuri reprezintă poate cea mai veche variantă a marșului cunoscut azi ca ”Treceți batalioane române Carpații”. Citește mai mult

Arcul de Triumf din București și transformările lui de-a lungul timpului

Începând cu 1848 şi continuând cu 1859, 1878, 1906 sau 1918, în Bucureşti au fost ridicate arcuri de triumf ce au avut o existenţă temporară. Au fost ridicate la Băneasa, pe şoseaua Kiseleff sau pe Podul Mogoşoaiei, devenită Calea Victoriei în urma războiului de independenţă, altele cu ocazia vizitei la Bucureşti a imparatului Austriei Franz Iosef în 1896, la intrarea în Parcul Carol cu prilejul expoziţiei ce aniversa 40 ani de domnie a lui Carol I şi ulterior pe şoseaua Kiseleff şi pe Calea Victoriei, cu prilejul reîntoarcerii din „exilul” de la Iaşi, la 1 decembrie 1918, a familiei regale şi a guvernului.1 Citește mai mult

Cum s-a bătut Brătianu pentru România Mare

La Conferința de Pace de la Paris de după Primul Război Mondial premierul român Ion. I.C. Brătianu a trebuit să-i înfrunte pe miniștrii de Externe ai celor Patru Mari Puteri: Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța și Italia pentru a obține România Mare. Stenograma întâlnirii lui Brătianu cu miniștrii de Externe enumerați mai sus din 11 iunie 1919 arată forța de negociator a politicianului care a reușit să facă România Mare. Chemat să facă act de prezență și să accepte o graniță trasată în lipsa sa Brătianu reușește să conducă discuția astfel încât să obțină o amânare de zece zile. Deși nu a folosit la nimic această amânare – Marile Puteri au reușit să-și impună voința până la urmă – Brătianu a reușit să-și păstreze prestigiul. Citește mai mult

Doctrina Maniu

Unirea Transilvaniei cu România a dus al o problemă politică de amploare: găsirea unei modalități de conviețuire pașnică. În condițiile în care revizuirea Tratatului de la Trianon a devenit o prioritate pentru guvernele interbelice de la Budapesta, România s-a văzut permanent confruntată cu acuzații privind încălcarea drepturilor minorităților naționale în fața Ligii Națiunilor. Guvernele de la București au acționat în perioada interbelică conform ”doctrinei Maniu”, exprimată de politicianul român pe 1 decembrie 1918, acordând populației maghiare drepturile și libertățile prevăzute în tratatele de pace. Citește mai mult

Churchill: înarmați România împotriva Ungariei bolșevice!

Viitorul premier britanic, Winston Churchill, cerea în martie 1919 ca România să fie sprijinită cât mai rapid pentru a putea face față amenințării bolșevice din Ungaria. Într-o ședință a Cabinetului de Război, desfășurată în Downing Street Nr. 10, pe 24 martie 1919, Churchill, pe atunci ministru de război, se opunea rezervelor ministrului de finanțe pentru sprijinirea României. Churchill argumenta că pericolul bolșevic este iminent și trebuie îndepărtat cât mai repede posibil.

Citește mai mult