Meniu Închide

Jurnalul reginei Maria: 31 mai, Sibiu

Ziua a început cu o primire la Copșa la 9 și apoi am ajuns la Sibiu, care este un vechi oraș săsesc și românesc, considerat cel mai important centru din Transilvania. Am avut parte aici de o primire formidabilă, cu cea mai mare defilare a țăranilor dintre toate. Mii și mii de țărani au trecut în grupuri.

A fost într-adevăr un spectacol remarcabil și m-a transportat înapoi în evul mediu, atât de fantastice erau unele costume populare. Au fost niște călăreți minunați care arătau precum haiducii, în hainele lor de piele îmblănită și cu enorme căciuli de blană pe capete, conduși de un țăran bătrân călare pe un cal focos – au trecut aclamând zgomotos, într-adevăr o priveliște impresionantă. Au fost căruțe enorme trase de boi splendizi care erau decorate de țărani, unele reprezentând diferitele lor ocupații. Au fost și alaiuri de nuntași, mirese în uimitoare costume cu ornamente de cap fantastice, toate obiceiurile lor ne-au fost prezentate, ca dintr-o altă lume, dintr-un alt secol.

Defilarea sibienilor în fața reginei Maria.

Din când în când unele femei se desprindeau din procesiune și veneau la mine să-mi ofere daruri, adesea punându-se în genunchi și punându-și darurile la picioarele mele. Aveau cele mai fermecătoare zicale și expresii prin care mi-au urat noroc, binecuvântări ciudate. Iubesc toate obiceiurile lor dintr-o lume străveche și sper că nu vor renunța la ele niciodată. Pentru Nando și pentru mine întreaga poveste a fost minunată, pentru că loialitatea și entuziasmul acestor oameni simpli sunt emoționante și am fost tratați aproape ca niște sfinți în fața cărora toți trebuie să îngenuncheze deoarece reprezentăm cel mai scump vis al lor devenit realitate, am fost un fel de părinți glorificați care au venit să îi adune împreună într-o familie enormă.

Defilarea a durat aproape trei ceasuri, am ajuns la prânz după trei și ne-am ridicat după șase! La sosirea noastră s-a slujit un Te Deum oficial în marea catedrală românească care a fost construită cu sacrificii enorme cu ceva ani în urmă de credincioșii români care au refuzat să renunțe la religia sau naționalitatea lor. După înspăimântătorul de lung prânz oferit la garnizoană am avut o mare recepție la casa unde stăm a tuturor autorităților, apoi vizita celor trei biserici, cea protestantă germană, o clădire foarte veche, apoi biserica catolică unde a fost o slujbă scurtă, după biserica unită greco-latină, de asemenea cu o scurtă slujbă, vizita mormintelor anumitor patrioți, vizita unui spital militar și la sfârșit o mare întâlnire cu toți intelectualii și doamnele din societățile de caritate, câteva discursuri, mi-au fost oferite cadouri fermecătoare, ni s-a arătat un grad uimitor de loialitate, devoțiune și afecțiune ceea ce ne-a ținut în viață trupurile epuizate, într-adevăr s-a cerut mult din partea spiritului nostru regal zilele acestea. Mi-a fost dăruită mobila pentru o cameră țărănească, pictată, o mulțime de broderii colorate și perne, daruri cu adevărat frumoase.

Pe jumătate moartă am ajuns acasă să mă schimb pentru cină, ceea ce am reușit într-un sfert de oră, doar ca să ies la balcon să zâmbesc către o manifestație luminată cu torțe.

La nouă și jumătate ne-am așezat la cină, au fost aproape 200 de oaspeți, trei discursuri și ne-am ridicat la două și jumătate! A fost mai mult decât poate suporta o regină creștină, iar nefericitul rege a fost și el la capătul puterilor, însă a trebuit să se adune și să țină un discurs politic! Am suferit de o durere de gât și am ajuns în pat după ora două.

ACEST FRAGMENT DIN JURNALUL REGINEI FACE PARTE DIN PROIECTUL ”FERDINAND ȘI MARIA SALUTĂ DIN NOU ROMÂNIA!” VEZI AICI MAI MULTE DETALII

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *