Albumul ”1918. Cum s-a făcut România Mare” a fost lansat la Parlamentul European

Lansarea albumului fotografic ”1918. Cum s-a făcut România Mare” a unit în Parlamentul European toate familiile politice europene.

Prezentarea volumului inițiat pe baza colecției de fotografii digitizate în cadrul proiectului Saecularia.ro s-a bucurat pe 29 noiembrie de prezența eurodeputaților reprezentând Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European (Victor Boștinaru, Ioan Mircea Pașcu, Andi Cristea), Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (Laurențiu Rebega), Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (Norica Nicolai), Grupul Partidului Popular European Creștin Democrat (Daniel Buda).

În introducerea pentru volumul ”1918. Cum s-a făcut România Mare” Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, scrie: ”În 2018 celebrăm un eveniment istoric special al istoriei poporului român, iar istoria, adică viața oamenilor care au trăit în trecut, se desfășoară în spațiu și timp. Spațiul este reprezentat, în mod convențional prin hărți. În consecință, istoria devine incomprehensibilă fără hărți, fără reprezentări cartografice. (…) Evident, mărturiile scrise sunt extrem de importante, dar ele nu ne oferă imagini sau secvențe. Atunci când lumea înscrisurilor și a urmelor nescrise este dublată de fotografii, sarcina istoricului este mult ușurată, iar discursul său devine mult mai verosimil și, prin urmare, mai credibil și chiar mai veridic. Acesta este, cred, sensul hărților României Mari și al fotografiilor de epocă, „puse în pagină” aici prin admirabilii cercetători ai Universității din București. Fotografia aduce lumină în cuvântul scris, iar termenul „hartă” (charta) are aceeași etimologie ca și cuvântul „carte”, semn că universurile cartografiei și cărturăriei interferă, se completează și intră în sintonie.”

Marius Diaconescu, conferențiar Facultatea de Istorie, Universitatea din București, co-editor al albumului, a arătat în prezentarea sa cu ocazia lansării de la Bruxelles că elita românilor ardeleni s-a constituit într-un adevărat ferment al unirii din anul 1918, ardelenii fiind prezenți și la Chișinău și la Cernăuți pentru a promova ideea unirii. Ion M. Ioniță, redactor șef revista Historia, a susținut că românii au reușit să rămână uniți în perioada dificilă a anilor 1916-1918, în fața înfrângerilor militare și a epidemiilor, unitate care a culminat cu unirea politică din anul 1918. Carmen Ducaru, director Institutul Cultural Român de la Bruxelles, a arătat că dincolo de elementul politic și cel militar, anii 1916-1918 au avut și o puternică componentă culturală, enumerând contribuțiile oamenilor de cultură români din această perioadă. Ambasadoarea Luminița Odobescu, Reprezentanța României la Uniunea Europeană, a subliniat responsabilitatea oamenilor politici români din anul 1918 afirmând că cuvântul cheie al președinției române a Consiliului European din 2019 este ”responsabilitate”.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *