”Către popoarele lumii”: națiune, democrație, unire

În contextul tratativelor de la Arad dintre Consiliul Național Român Central și reprezentantul guvernului maghiar, s-a conturat tot mai clar, la nivelul politicienilor români, ideea unirii Transilvaniei cu Regatul României. Cel care avea să fie supranumit ”ideologul unirii”, Vasile Goldiș, a insistat ca această decizie salutară să fie luată de către o mare adunare reprezentativă pentru națiunea română.

Prezent la negocierile de la Arad, fruntașul român Iuliu Maniu a lansat un principiu după care trebuia realizat idealul unirii: ”Noi nu voim să devenim din asupriți asupritori, dar nici nu putem admite o știrbire a teritoriului românesc”. Preluând autoritatea asupra Transilvaniei, C.N.R.C. a publicat în ziarul ”Românul” manifestul ”Către popoarele lumii”, în care se stipula intenția convocării unei Mari Adunări Naționale a românilor în scopul votării unirii teritoriilor locuite de aceștia din fosta Austro-Ungarie cu România.

Sunt extrem de relevante câteva pasaje din textul acestui manifest emblematic. Se insista asupra ”pregătirii adunării care să confirme, pe cale plebiscitară, voința românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș”. De asemenea, se afirma că ”națiunea română din Ungaria și Transilvania nu dorește să stăpânească asupra altor neamuri, …, națiunea română prin ființa sa însăși este întruparea democrației celei mai desăvârșite”. Textul manifestului merge mai departe, conturând mecanismele pe baza cărora urma să se realizeze unirea: ”Pe teritoriul său strămoșesc națiunea română este gata a asigura oricărui popor deplină libertate națională și organizarea sa în stat liber și independent o va întocmi pe temeiurile democrației”, ca premisă pentru desăvârșirea socială și culturală a tuturor cetățenilor viitoarei Românii.

Așa cum se cunoaște, pentru a vota unirea Transilvaniei cu România au fost desemnați, prin vot, 1.228 de delegați de întreg teritoriul locuit de români din provincia istorică. Aspectele precizate mai sus au conferit actului de la 1 decembrie 1918 un caracter reprezentativ, democratic, național și plebiscitar, întruchipând realmente voința națiunii majoritare din Transilvania.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *