Tratativele de la Arad din 13-15 noiembrie 1918 și deschiderea drumului spre unire

Organismul politico-administrativ al națiunii române din Transilvania – Consiliul Național Român Central – constituit la Budapesta în 30 octombrie și mutat la Arad în 2 noiembrie 1918 purcede imediat la coagularea energiilor naționale. La 8 noiembrie 1918, reapărea ziarul ”Românul”, cuprinzând și proclamația ”Către Națiunea Română”.

În ziua următoare, Consiliul Național Român Central trimite o notă diplomatică guvernului maghiar prin care solicita autoritatea politică și administrativă asupra teritoriilor locuite de români din Transilvania.
În contextul precipitării evenimentelor de pe scena politică maghiară, la 12 noiembrie 1918 ministrul naționalităților din guvernul de la Budapesta, Jaszi Oszkar, ajungea la Arad în vederea inițierii unor negocieri cu C.N.R.C. În prealabil, demnitarul maghiar îi tatonase pe unii lideri ai națiunii române, în încercarea de a le capta bunăvoința.

Negocierile s-au derulat între 13-15 noiembrie 1918 la Arad și au pornit de la ideea, susținută de reprezentantul maghiar, menținerii integrității teritoriale a Ungariei. În urma luării pulsului părții românești, Jaszi Oszkar propunea, pe 14 noiembrie, instituirea unui sistem federal, pe model elvețian, în care națiunea română să beneficieze de autonomie.

Tratativele s-au desfășurat cu public, sala mare a conducerii comitatului Arad dovedindu-se neîncăpătoare. Ceea ce trebuie menționat este faptul că au existat și observatori oficiali din partea consiliilor naționale maghiar, săsesc și șvăbesc din Transilvania. În ultima zi a negocierilor, devenea clar pentru toată lumea că nu se va putea ajunge la un compromis între părți și că reprezentanții națiunii române vor opta pentru desprinderea de Ungaria. Au rămas emblematice cuvintele rostite de Iuliu Maniu, participant și el la negocieri, în replica dată ministrului maghiar: ”teljes elszakadas” (”ruptură deplină”).

Se poate considera că tratativele de la Arad au reprezentat un moment decisiv în turnura evenimentelor care au urmat. Câteva zile mai târziu, Consiliul Național Român Central a trecut la organizarea în cele mai mici detalii a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, pentru ca astfel unirea Transilvaniei cu Regatul României să aibă legitimitate politică și juridică.

Ne bucurăm că recent, prin grija autorităților județene, sala în care s-au desfășurat negocierile descrise mai sus a fost restaurată, iar în 13 noiembrie 2018, s-a dezvelit și o placă omagială pe clădirea respectivă.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *