Ștefan Cicio Pop: o viață dedicată idealului național

Născut în localitatea Șigău, județul Cluj, în 1865, Ștefan Cicio Pop a urmat școlile primare în orașul Dej, studiile liceale la Sibiu, pentru ca mai apoi să urmeze cursurile universitare la Budapesta și Viena, în domeniul științelor juridice. Consacrarea academică a obținut-o în 1891, când și-a susținut doctoratul în drept. După aceea, se stabilește la Arad, dedicându-se profesiei de avocat.

Casa lui Ștefan Cicio Pop, imagine de epocă.

În această calitate, a participat la Conferința de la Haga, unde a susținut cauza românilor din Transilvania. Nu peste mult timp, a devenit membru al Partidului Național Român, contribuind la creșterea expertizei juridice și legislative a acestei formațiuni politice. Nu a fost deloc întâmplător că, la procesul Memorandiștilor, intentat în 1894 de către autoritățile maghiare, Ștefan Cicio Pop apare ca principalul apărător al fruntașilor ardeleni. Până să ajungă deputat în parlamentul de la Budapesta, în 1905, s-a implicat ca avocat în sprijinirea țăranilor din județul Arad și a presei românești în fața autorităților de la Budapesta.

Ca parlamentar din partea P.N.R. în parlamentul maghiar, Ștefan Cicio Pop desfășoară o activitate consecventă în beneficiul națiunii române din Transilvania. Deja, în timpul crizei balcanice din 1912-1913, în cadrul negocierilor care s-au purtat între Regatul României și autoritățile de la Viena și Budapesta, Ștefan Cicio Pop s-a remarcat printre cei mai de seamă și abili susținători ai revendicărilor românești. Consecvența sa se manifestă și în contextul generat de intrarea României în război împotriva Austro-Ungariei, în 1916, când Ștefan Cicio Pop alături de alți fruntași ardeleni refuză să semneze declarația de fidelitate față de guvernul maghiar.

Simțind că lumea se va schimba după Primul Război Mondial și se va reașeza pe alte principii, încă din 1917 fruntașul arădean trimite o listă de revendicări guvernului de la Budapesta: reapariția ziarului ”Românul” și abolirea legilor discriminatorii față de români. Fiind convins că la baza noii ordini internaționale vor sta principiile wilsoniene, Ștefan Cicio Pop se numără printre cei care vor iniția și vor susține ”Declarația de la Oradea”, moment decisiv în demersul de emancipare națională a națiunii române din Transilvania.

Poate cel mai semnificativ gest realizat de avocatul arădean l-a constituit alocarea propriei locuințe pentru activitatea Consiliului Național Român Central, înființat la Budapesta în 30 octombrie și stabilit la Arad în 2 noiembrie 1918. Acesta a reprezentat un veritabil organism de conducere politico-administrativă a națiunii române din Transilvania, reușind să coaguleze într-o manieră deosebită energiile naționale și se pregătească exemplar momentul de la 1 decembrie 1918, anume Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia.

Rememorându-i activitatea politică dedicată națiunii române, putem spune că dacă Vasile Goldiș a fost ideologul unirii Transilvaniei cu România, Ștefan Cicio Pop a fost strategul acesteia.

Casa Ștefan Cicio Pop, imagine actuală.

1 răspunde

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *