Cum erau hrăniți prizonierii români în Primul Război Mondial

Pe atunci mâncarea ce ni se dădea era grâu, alternând cu cruşte (mere şi pere pădureţe uscate); ni s-a dat apoi ca mâncare: seminţe de mătură, mei, borceag, iar pe vară ni se dădea la 400 de ofiţeri, 20 de kilograme de ardei verzi, fierţi în apă.

Prizonieri români din Primul Război Mondial.

Aşa am mers din rău în mai rău, până la Paşte, când două săptămâni nu ni s-a mai dat de mâncare absolut nimic. În ajunul Paştelui am adunat toate firimiturile din traista mea şi le-am mâncat şi asta mi-a fost mâncarea în acea zi. În Duminica Floriilor ni s-au dat la prânz 3 căpăţâni de usturoi, iar seara 2 fire de praz. În acea zi prietenul meu Popescu T.G. din regimentul 80 se gândea serios să-şi mănânce ghetele fripte. Ajunsesem atât de slabi încât nu ne mai puteam ţine pe picioare. Toţi slăbiserăm iar unii dintre noi au pierdut până la 40 de kilograme.

(Mărturia lt. Alexandru Mihăescu, Regimentul 75 Infanterie, despre prizonieratul în Bulgaria)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *