Europa Centrală la „…spargerea lumii”: cum s-au desprins românii de Ungaria

În 2018 se împlinesc 100 de ani de la realizarea României Mari. Oradea a jucat un rol crucial în realizarea acestui deziderat întrucât la 12 octombrie 1918 în oraşul de pe Crişul Repede, în casa avocatului Aurel Lazăr, lider al mişcării naţionale româneşti din Bihor şi Transilvania, s-a semnat Declaraţia de independenţă a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Aceasta a marcat începutul structurat al procesului de unire a Transilvaniei cu România încheiat la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia.

Declarația de la Oradea prin care românii se desprind de Ungaria în baza principiului autodeterminării naționale. Arhivele Naționale ale României

Tocmai de aceea, marcarea acestui eveniment de crucială importanţă pentru destinul naţiunii române devine astăzi o obligaţie fundamentală pentru specialişti, care trebuie să urmărească cum s-au întâmplat lucrurile şi să stabilească locul momentului 12 octombrie 1918 în istoria naţională şi deopotrivă a oraşului Oradea şi a altor centre în mişcarea naţională din respectiva perioadă, dar nu numai.

Conferinţa a fost organizată de Centrul de Studii Interdisciplinare, Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Oradea, în perioada 10-12 octombrie 1918, alături de Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Chişinău, Republica Moldova şi Departimento di Studi Linguistici e Letterari, Università Degli Studi di Padova, Italia.

Scopul conferinţei este acela de a dezbate principalele momente ale devenirii naţionale integrate în mişcarea de redeşteptare naţională a românilor din Transilvania începând din evul mediu până în momentul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Discuţiile au avut în atenţie şi posteritatea evenimentului 12 octombrie 1918 şi a ceea ce s-a întâmplat după încheierea Primului Război Mondial, începând cu perioada imediat următoare momentului până în prezent, în relaţie cu realităţile central-europene şi internaţionale în general.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *