Românii în caricaturile austriece din Primul Război Mondial

Revista austriacă Die Muskete a publicat în anii 1916-1917 o serie de caricaturi extrem de agresive la adresa românilor. Ion Gheorghe Duca subliniază în memoriile sale că presa inamică a publicat cele mai murdare atacuri împotriva României după intrarea în război. Caricaturile de mai jos ilustrează această amintire a lui I. G. Duca.

Prima caricatură cu referire la România este una cu o referință culturală la poezia Lorelei: Ion I.C. Brătianu conduce bărcuța ”România” periculos de aproape de stâncile reprezentate de câte un soldat german, austriac, bulgar și turc, ademenit de Lore-Grey (joc de cuvinte care face aluzie la ministrul britanic de externe Edward Grey).

 

 

 

În numărul din 7 septembrie 1916 România are parte de o caricatură direct pe copertă. Sub titlul ”Meșteșugul Miss Britania” Anglia este prezentată drept matroană a unui bordel care îi prezintă unui ofițer rus o româncă în costum național, flancată de două prostituate cu experiență. Linia de dialog: ”Iat-o și pe cea de-a treia soră latină. Mergeți cu ea acum domnule Kantschukow?”

Peste o săptămână, din nou o caricatură despre România pe coperta revistei Die Muskete. Titlul ”Importuri românești”, doi soldați austrieci discută: ”Valahii primesc aproape tot din afară: regele din Germania, bani din Anglia, soldați din Rusia – acum vor să primească bătaie de la noi!”

În ediția din 21 septembrie 1916 caricatura este în interior. Sub titlul ”Ferdinand Urechiatul”, suveranul caricaturizat se privește în oglindă și își întreabă un ministru ”Este posibil dragă Popovicescu să fiu predestinat de natură a fi influențat de șoapte?” – o aluzie la urechile mari ale regelui, ca și la faptul că era influențat de jocurile de culise din jurul său.

Pe 28 septembrie regele României este atacat din nou: stema de familie a Hohenzollernilor era curățată de pata reprezentată de regele Ferdinand (care chipurile trădase Germania), alungat de un soldat german și unul bulgar.

La începutul lunii octombrie 1916 apare o nouă caricatură: generalii ruși se sfătuiesc ”Dragă Nikolaievici, ce ne facem cu Ferdinand dacă fuge la noi? – Îl băgăm într-un lagăr de concentrare, totuși este un german!”

Următoarea caricatură despre România este pe coperta ediției din 12 octombrie: doi generali români galopează în vreme ce unul zice ”Ai dracului! E mai simplu să intri și să furi, mai greu să scapi și să fugi!”

Pe coperta numărului din 26 octombrie războiul este prezentat ca o ruletă la care șefii statelor europene, printre care și regele Ferdinand, joacă viețile propriilor soldați.

Tot pe copertă apare și următoarea caricatură, din 23 noiembrie: un soldat german se sfătuiește cu un austriac cum să-și împartă prizonierii români ”Pă unu’ îl iai tu păntru Grădina Zoologică dă la Schonbrunn, pă ăl’lalt îl iau io la Grădina Zoologică dăn Berlin, să știe lumea cum arătau românii!”

În același număr regele Ferdinand este reprezentat la coadă la un magazin unde se pun în vânzare însemne regale.

În ediția din 14 decembrie 1916, țarul Nicolae al Rusiei apare pe coperta revistei zicând unui consilier: ”Dragul meu Ivan Petrovici, m-am hotărât să nimicesc cu totul câmpurile petrolifere românești. În primul rând nu vor fi de folos dușmanului, în al doilea dintotdeauna am vrut să scăpăm de concurența petrolului românesc”.

În numărul din 18 ianuarie 1917 apare o caricatură intitulată ”Politică de dormitor”. Un grup de soldați germani discută cu o tânără îmbrăcată în costum popular românesc: ”Ce? Înainte de război ai jucat un rol important în politica românească? Cum așa? – Spălam rufele reginei.”

Pe 6 septembrie 1917 apare o caricatură cu titlul ”Fuga la Herson”. Regele Ferdinand călărește un măgăruș înhămat la o căruță în care un ofițer rus discută cu o doamnă: ”Dragul meu măgăruș, dacă aș fi lăsat politica României pe mâinile tale în locul nevesti-mii atunci nu am fi ajuns atât de departe”.

 

 

8 raspunsuri
  1. Ionuț
    Ionuț says:

    Observați că toți românii sunt reprezentați într-o manieră rasistă, cu ten închis și fizionomie țigănească. Obiceiul ca celelalte națiuni să ne numească „țigani” nu este de ieri, de azi. De altfel, unul din punctele propagandei rusești de desnaționalizare, din Basarabia (1812-1918), era și acela de a-i numi pe românii de la vest de Prut „țigani” iar pe cei de la est „moldoveni”.

    Răspunde
  2. Radu
    Radu says:

    Extraordinară contribuție la înțelegerea atmosferei și propagandei din timpul războiului. Noi am trăit de 100 de ani într-o bulă construită de propaganda pozitivă construită de noi înșine, ignorând tot ce nu era plăcut. De aceea orice asemenea contribuții sunt binevenite.
    În rest, ca răspuns la comentariul de mai sus al lui Ionuț. Rasismul este al lui, căci nu este deloc adevărat că românii ar fi fost asociați vreodată cu țiganii. Românii au fost asociați ÎNTODEAUNA atât în imaginistica ”clișeistică” (dacă pot spune așa) atât pozitivă cât și negativă, din sec 19 și 20, doar cu un popor rural, de țărani. În excelenta colecție de caricaturi adusă de dl Damian, de pe coperțile revistelor Die Muskete, ”România” apare de 2 ori, (ca o țărancă sfioasă sau veselă), într-un mod absolut decent și corect. Nici vorba de țigani!

    Răspunde
  3. sendroiu
    sendroiu says:

    Ma intreb daca revista Die Muskete a supravietuit primului razboi mondial (pe care orgoliosii austrieci l-au pierdut lamentabil). Mi-ar placea sa vad coperta care anunta pierderea razboiului si disparitia Imperiului (pe care, dupa copertile reproduse aici, il considerau indestructibil) :)

    Răspunde
      • sendroiu
        sendroiu says:

        Vad ca a supravietuit pana in 1941. Practicau cam acelasi tip de „umor” ca Vadim Tudor (axat pe defectele fizice ale oponentului politic, printre altele, vezi pseduo-glumele despre urechile lui Ferinand).

        Răspunde
  4. Mihai Dirinea
    Mihai Dirinea says:

    Nu putem ignora nici ca jurnalismul de cacat exista de ani buni :)
    Problema este că la unele culturi lucrul acesta nu s-a schimbat nici în ziua de azi.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *